Roma – bine ati venit!

15 Mai, 2012 by Andreea

Roma ne-a intampinat, asa cum ii sta bine unui mare oras, cu un ambuteiaj exact la poarta de intrare in “cetate”, adica in vechiul oras. Eram intr-un taxi si totul a fost foarte amuzant – era o intersectie formata de vreo 6 strazi, facuta asa si acolo parca a ilustra zicerea “toate strazile duc la Roma”, semaforizata, in care un autobuz s-a pus de-a curmezisul, exact in fata noastra, si asa a blocat complet toata circulatia. Am stat in intersectia cu pricina vreo 10 minute, culorile rosu, galben si verde de la semafor se succedau cu repeziciune, soferul nostru iesise pe jumatate din masina gesticuland, la fel si ceilalti soferi, claxoane, multe claxoane, tipete, gaze de esapament… In ciuda nervilor evidenti ai tuturor, totul era blocat si soferul autobuzului statea impasibil la inaltime, fara nici o expresie pe fata. O soferita de langa el, care la un moment data tipa mai tare ca toti, a facut mai multe manevre, ajutata fiind de trecatorii de pe strada -care, foarte amuzant, se implicasera si ei gesticuland si dand sugestii, in tot vacarmul produs de soferi si prietenii lor motorizati. Deci, tanara respectiva, dupa ce s-a chinuit putin, s-a strecurat pe langa autobuz, a intrat putin pe contrasens si, ca sa ajunga pe banda ei de mers, s-a cocotat pe un scuar cu masinuta ei mica (era o broscuta sau ceva asemanator), iar cand sa coboare, a dat peste un ciot de copac ramas marturie a unei vieti indelungate dar curmate brusc, masina a scartait, insa ea, domnisoara, nu a schitat nici un gest si a mers mai departe. Probabil, pentru ca in problema ei se implicase foarte multa lume, atat pietoni cat si soferi, s-a simtit un pic jenata de acest incident si tot ce a facut a fost sa mearga mai departe. Cred ca in urmatorul colt de strada, unde nimeni nu o “cunostea”, s-a oprit totusi si a evaluat pagubele.
Cel mai amuzant mi s-a parut cum trecatorii, probabil care circulau si ei cu un scop, in momentul in care s-a produs blocajul, s-au oprit imediat in loc si s-au implicat activ in toata problema – tipau si ei ca si soferii, gesticulau, doar ca nu aveau claxon – atat de italian!
Dar spectacolul nu s-a terminat. Masina din fata noastra, un BMW, a tot facut niste manevre si a reusit, a crezut el, sa se strecoare pe langa autobuz. Soferul din autobuz, care parca era impietrit de cand a produs intregul carambol, l-a vazut, a ridicat piciorul de pe frana, si cu aceeasi privire impasibila, a lasat ditamai autobuzul sa alunece peste BMW. Din nou scartait de tabla, doar ca soferul de data asta a oprit imediat si a coborat din masina. A evaluat pagubele – aripa si usa un pic indoite – a tipat, gesticulat, s-a urcat in masina si a plecat. In tot acest timp, soferul din autobuz nu a schitat nici un gest – ma gandeam ca este de la Muzeul figurilor de ceara. Soferul nostru care, la fel ca toata lumea, isi pierduse rabdarea, s-a dat si el mai in dreapta, apoi mai in stanga, in spatiul lasat liber de BMW si a incercat aceeasi manevra -sa se strecoare prin fata autobuzului, la cativa cm de el. Insa, in bunatatea lui, soferul de autobuz si-a intepenit piciorul pe frana si manevra a reusit. Am intrat in Roma!

Alte Articole