Cu familia prin Roma
Va spuneam mai deunazi ca la inceputul vacantei am fost o saptamana in Roma. Era pe la mijlocul lui septembrie – vreme calda, de vara, cu o singura zi de ploaie. Premisele unei vacante perfecte, asa cum a si fost.
Aici, in Roma, am fost impreuna cu “gasca” – noi doi, sora mea mica Beti, sora mijlocie Evelina, mama, bunica si catelul, Marty. Ca de obicei cand suntem toti, ne simtim foarte bine. A fost minunat si scriu aceste randuri pentru restul familiei, ca sa isi aduca aminte si sa stie cat de mult apreciez momentele in care suntem toti, impreuna. Sper sa facem asta multi ani de acum incolo si sa vedem impreuna cat mai multe locuri.
Dar sa incep cu inceputul. Am ales Roma pentru ca restul familiei nu a vazut-o si stiam ca o sa le placa. Am inchiriat un apartament exact langa Treptele Spaniole si am stat cu totii. Eu impreuna cu Ionut si Marty am ajuns cu masina, iar fetele au sosit in aceeasi seara, cu avionul.
Inca din urmatoarea zi am strabatut jumatate din oras pe jos, de am crezut pe seara ca or sa ne cada picioarele. Noi am mai fost in Roma de doua ori si am vrut ca sa le aratam cat mai mult din oras. Planul “sa o luam incet” a picat, si astfel am ajuns pe jos in prima zi de la Treptele Spaniole la Trevi, Piata Navona, Pantheon, Piata Campo dei Fiori, si am incheiat cu Piata Venezia si Monumentul Vittorio Emanuele. Bineinteles, am facut pauze pentru masa, insa credeti-ma ca a fost mult. Cei care au vizitat Roma stiu. Iar bunica mea, care are 73 de ani a tinut pasul cu noi. Si inca cum!
Nu am sa uit niciodata primul mic-dejun din aceasta vacanta, luat pe terasa cafenelei Vitti, cand, dupa omlete si altele, am umplut masa cu fel si fel de prajiturele, de nu mai aveam loc… Si cafeaua – cel mai bun espresso… Si am ras intre noi, de noi, de altii…
In urmatoarele zile am facut, firesc, tot maraton.
O zi intreaga am rezervat vizitarii Vaticanului, un loc pe care fetele abia asteptau sa il vada. Noi eram la a treia vizita, dar ne-a placut la fel ca prima oara. Pacat ca a fost cam aglomerat, cu toate ca am evitat zilele de weekend. Am petrecut din nou minute in sir in fata Pietei lui Michelangelo, cu aceeasi emotie ca de fiecare data, am urcat in cupola Bazilicii San Pietro, am auzit corul cantand, am mers pe acoperisul Bazilicii si am privit Roma de pe “acoperisul” ei, am mers kilometri intregi pe coridoarele si prin salile atat de frumos ornate, am admirat maiestria picturilor lui Raffaello din Camerele care-i poarta numele si a lui Michelangelo din Cappela Sistina… O zi perfecta, chiar daca obositoare.
O alta zi, cea ploioasa, am petrecut-o printre ruinele Romei Antice. Inarmati cu umbrele am purces pe Colina Palatina, pe drumul sclavilor si al imparatilor, incercand sa ne inchipuim viata de atunci.
Dupa acea zi, pana la finalul sederii in Roma, eu am avut talpile albastre. 
Noroc ca nu am purtat sandale. In ziua cu ploaie eu am ales niste mocasini bleumarin care, in combinatie cu ploaia, s-au decolorat, iar pielea mea s-a imbibat cu vopseaua lor. Pur si simplu nu a mai vrut sa iasa. Oare de atunci am sange albastru?
Am mai fost pe stradutele din Trastevere, care mie imi plac atat de mult. Stradute vesele, colorate, autentice. Aici am mancat intr-un restaurant (Ferrara) in care ne-a servit o romanca. Mi-au ramas in minte florile de dovlecel umplute cu ricotta si porcusorul de lapte cu pielea crocanta.
In alta zi am mers in parcul Garibaldi, ca sa vedem Roma de sus, dar si in cautarea unui restaurant unde eu si Ionut am mai trait intr-o alta vacanta o experienta minunata. Pentru aducere-aminte, i-am mai facut o vizita. Este vorba despre Antico Arco, un local condus de doi frati, si care nu ne-a dezamagit nici acum.
Am mai vizitat Castelul Sant’ Angelo, Piata del Popolo, Piata lui Michelangelo – Campidoglio, Biserica Santa Maria Maggiore, am colindat stradute, am admirat statuile si fantanile care impodobesc fiecare cladire si piateta.
Atmosfera, asta este unul dintre “lucrurile” care te vrajesc la acest oras, pe langa bogatia si istoria lui, este acea veselie care te cuprinde imediat ce ai ajuns, o veselie contagioasa. Aici te simti mai tanar, mai frumos, mai indragostit! E ceva special cu Roma… nu m-am dumirit exact ce, trebuie sa mai studiez…
Am facut si o frumoasa excursie in afara Romei, la Tivoli. Am fost acolo pentru Villa d’Este, dar si oraselul este foarte dragut. Ii multumesc acum lui Dani, din cauza careia am introdus si Tivoli in program. Stiam ca la ea am vazut candva niste poze cu Vila d’Este, si i-am innebunit pe ai mei ca trebuie sa mergem si acolo. Si nu am regretat, vila este superba. Sau in fine, nu atat vila, cat mai ales gradinile. Pline de fantani si bazine, o minunatie! Am vizitat-o impartiti in doua grupuri, pentru ca Marty a avut acces interzis si a trebuit sa stea cineva cu el afara.
In ultima zi am lasat-o mai moale, am revazut locuri care ne-au placut, insa ziua a fost umbrita un pic de gandul ca se sfarsise. Fetele au plecat seara, aveau avion pe la 22, iar noi am mai ramas o noapte, inainte sa ne continuam vacanta in doi. Cand ne-am despartit, dupa ce au plecat, am plans. Ne-am simtit atat de bine impreuna si deja mi-era dor de ele!
PS Am pus aici multe fotografii cu noi, lucru pe care nu obisnuiesc sa il fac, insa acum asa am simtit. Asta este familia mea!
Alte Articole
-
Roma lui MichelangeloPostat: 22 Mai, 2012
-
Roma – bine ati venit!Postat: 15 Mai, 2012
-
Roma draga miePostat: 12 Iun, 2012
-
Din vacantaPostat: 1 Noi, 2013
24 Comentarii
Comenteaza Articolul
Tags
Share This
Ai o familie superba! cred ca asta este sublimul vacantei, sa imparti cu cei pe care ii iubesti emotia, fericirea, bucuria… Sa fiti sanatosi si la multe vacante impreuna! Bine punctat: trei generatii.
Bine ai revenit Andreea!
Multumesc, Aurelia! Asa este cum spui tu, cel mai frumos este sa te bucuri alaturi de cei dragi. De cate ori mergem noi doi intr-un loc care ne place, mereu ne gandim si la fete si facem tot posibilul ca data urmatoare sa le luam si pe ele. De cativa ani avem traditia asta – toamna sa plecam in vacanta impreuna. Speram sa fie sanatoasa bunica si anul viitor sa repetam experienta in aceeasi formula.
Ce poze frumoase ! Nu pot sa nu remarc ce eleganti sunteti cu totii
Vad ca ati avut curajul sa purtati si pantofi cu toc, adica ati facut “maratonul” la inaltime.
Si ce ma bucur, ca ati fost incantati de Villa D’Este ! Italia e plina de gradini frumoase, restaurate si ingrijite de ti-e mai mare dragul.
Ma bucur pentru tine, Andreea, ca ati avut asa un concediu frumos, ma simt de parca as fi fost si eu acolo, undeva in spatele camerei foto
Flori de dovlecel umplute ? Mmmm, sa stii, ca am vazut sambata la piata. Daca mai gasesc duminica, scot tigaia la interval. In general nu-mi place sa prajesc, dar florile de dovlecel merita sacrificiul
Multumesc pentru compliment, Dani! Cu tocuri este Evelina, ea nu poate merge altfel, pe tocuri e in elementul ei. Tot glumim in familie pe tema asta – mai ales cand intram in vreo biserica sau alt loc aglomerat ne ghidam dupa “troacele” ei. Eu nu prea port toc, maxim talpa ortopedica. Zici ca nu avem aceeasi mama
Bineinteles ca ai fost cu noi, doar tu ne-ai facut pozele 
Nici nu stii de cate ori ti-am pomenit numele in vacanta legat de Villa d’Este – eu am facut programul si toata lumea ma intreba – “ce facem zilele urmatoare?” Si eu le spuneam – “trebuie intr-o zi cand e soare sa mergem si la V d’E.” “Ce este asta?” “E vila aia recomandata de Dani” Si tot asa. Te stie toata lumea, mama citeste tot ce scrii. Ne-a placut foarte mult, si ajungand in Tivoli am aflat ca de aici se pot face si niste drumetii minunate, dar dupa cum ai remarcat, nu eram echipati pentru asta. Deci daca mai ajungi prin zona…trece pe lista. Esti norocoasa ca gasesti flori de dovlecel in piata, la noi nu am vazut niciodata. Iar din gradina nu imi vine vara sa sacrific atatea flori – viitoare fructe. Te salut, Dani, si iti urez sa ai o saptamana linistita si cu zambet!
Si tu sa-ti notezi pentru data viitoare Sermonetta si gradinile de la Ninfa. Acolo am fost in ultima zi si a fost o excursie la superlativ. Dar trebuie retinute biletele din timp si trebuie programata vizita, au un orar mai special. La Tivoli mai sunt muuulte de vazut, dar Villa a fost prima pe lista. Sanatosi sa fim si-om mai ajunge pe-acolo
Ma simt onorata, ca familia ta stie despre mine. Sa le transmiti toate cele bune si vezi cum faci sa-i aduci in Grecia, sa ne cunoastem pe viu. Vorbesc serios !
Am notat. Le transmit salutarile tale. Grecia e pe lista, multumesc pentru invitatie.
Cele mai frumoase momente sunt cele traite cu cei dragi. Cele mai pretioase amintiri cele legate de cei pe care-i iubesti . Familia voastra este minunata ! Bunica este un munte de energie , sunt convinsa !
Suntem pe aceeasi lungime de unda, ai mare dreptate in legatura cu familia. Bunica mea este foarte activa, mereu face cate ceva. De aia nu isi arata varsta, ca este mereu inconjurata de prieteni si foarte vesela. Batranii trebuie incurajati sa fie cat mai activi, sa nu stea doar in casa, mai ales daca sunt singuri. Singuratatea este foarte rea.
O familie minunata si o vacanta perfecta, asta simt eu dupa ce am privit pozele
Simti bine, a fost minunat!
Ce misto sa mergeti asa toti, tot familionu’ in vacanta. Super!
Pacat ca familionu’ e cam mic, mi-ar fi placut sa fim mai multi. Dar astia suntem deocamdata.
Draga Andreea, de aceea imi esti atat de draga! O familie unita este o familie fericita!
Mi-ai amintit de Roma si mai ales de Vatican si de Capela Sixtina. Mi-e dor sa le revad.
Un articol minunat si niste fotografii excelente!
Ma bucur ca povestirea mea te-a facut sa visezi… Multumesc pentru complimente.
Ce frumoasa familie, dar mai ales, ce frumoasa este relatia dintre voi!!!
Imi pare tare bine ca ai revenit pe blog. Sa stii ca ti-am simtit lipsa. Ce zici de o postare cu un rezumat al gradinii din acest an? Eu sunt tare curioasa de ce s-a mai intamplat in gradina ta in acest sezon, desi am inteles ca ai fost tare ocupata.
O zi frumoasa, frumoasa iti doresc. Cu drag.
Draga Roxana, ma bucur ca nu m-ai uitat, in ciuda lipsei mele prelungite. Multumesc pentru complimente, o sa transmit tuturor salutarile tale. Voi scrie si despre gradina, in curand. Oricum, in timpul verii am mai aratat cate ceva, gasesti postarile aici: Din gradina si nu numai . Voi scrie, voi scrie… Te salut cu drag.
Am citit articolul si am ajuns iar in ROma si am retrait tot, de la cel mai mic amanunt de arhitectura pana la atmosfera Romei, la gustul preparatelor si starea de bine.
Si da, este un oras incredibil insa toate senzatiile au fost accentuate pentru ca le-am experimentat in familie.
Asa ca multumesc tie si lui Ionut pentru v-ati gandit la destinatia asta in familie!
P.s – intrebarea corecta este ” care-i planul?”
Stiam eu ca bantui pe aici!
Mi-au dat lacrimile cand am citit comentariul tau. A fost minunat! PS Eu am facut planul pentru urmatoarele doua vacante. Te invitam in amandoua. Te bagi?
Si pe mine m-a cuprins emotia cand am citit “vacanta”.
.
Imi pare tare rau ca nu va pot onora cu prezenta nici saptamana asta, ca avem niste restante
2 vacante deja? Nu imi spune ca vroiati sa imi faceti o surpriza sa ma luati in Kuala Lumpur? Sa beau si eu o cafea cu voi..:))
Pai oricum ma bag, chiar ma bazam pe asta. Adica era de la sine inteles ca exista un plan de vacanta (cel putin) pt acest an.
Trebuie sa discutam, sa aprofundam “problema”. Daca vrei vacanta primavara, poti sa vii cu noi. La toamna, ramane cum am stabilit – 4 zile la Lacul Grada si 6 zile la Florenta+Toscana. Oricum, pana atunci drum bun la Frankfurt! Indiferent cata treaba vei avea, incearca sa te si distrezi. Dupa, venim noi la tine in vizita. Abia asteptam.
Voi face tot posibilul! Poate imi recomanzi niste restaurante
. Astazi seara iau cina in Frankfurt. Si faceti-va bagajele ca ma intorc peste cateva zile.
Ti-as recomanda, dar in alta parte – Paris, Marsilia, Roma etc… In Frankfurt nu stiu – mananci si tu niste carnati ceva.
Dar stiu ca deja ati gasit voi niste locuri dragute. Cauta si tu restaurante Michelin pe google. Cu bagajele suntem la usa. Te asteptam. Drum bun si distractie!
Frumoase locuri, minunata familie!
Multumesc, Teodora!