Roma draga mie

12 Iun, 2012 by Andreea

Roma mi-a oferit ocazia, in ciuda faptului ca nu sunt pasionata de istorie, de a-mi imagina feluri de viata stravechi, povesti ale unor oameni, familii, sclavi, imparati si Papi, si asta doar strabatand la pas stradutele inguste din Trastevere sau drumurile pavate cu dale de granit ale Romei Antice.
Istoria veche a acestui oras se arata cu darnicie la fiecare colt de strada. In primul rand Roma inseamna pentru mine un mare muzeu in aer liber. Iar modul de viata al romanilor, galagios si afectat, o piesa de teatru incantatoare si incitanta. Imi place Roma cu totul. Iar fiecare vacanta petrecuta aici este prea scurta – dar promisiunea Fontanei di Trevi, in care am aruncat si eu un banut de fiecare data, ma linisteste – Voi reveni la Roma.
O sa va spun mai jos despre locurile care mi-au placut in mod deosebit, insa nu in ordinea preferintelor, pentru ca imi este imposibil deocamdata sa fac un clasament.
Piazza Navona si Piazza Campo dei Fiori – sunt doua piatete situate la mica distanta una de cealalta, foarte animate si pline de terase. Pe langa aceste piazza, care sunt frumoase in sine, prin cladirile, fantanile si statuile lor, mi-au placut mult stradutele adiacente, care pastreaza din farmecul unei vieti boeme traite odata.

Colina Palatina si Colosseum- ul – doua simboluri ale puterii, civilizatiei si dezvoltarii Romei antice, asa cum greu mi-a fost sa imi imaginez inainte de a vedea. Forul roman a reprezentat centrul vietii politice, comerciale si juridice a Romei antice. Aici se judecau procese, se luau decizii administrative, de facea negot, procesiuni religioase si se sarbatoreau victoriile armatei. Astazi zona este plina de ruine ale unor basilici si palate, de arce de triumf, de coloane intregi sau ciobite, insa mergand printre ele, pasind pe Via Sacra, am respirat aerul pe care l-au respirat si ei, cei care au facut si trait atunci si acolo. Mi-am imaginat palate imbracate in marmura alba, fantani arteziene, gradini, temple inalte venerand zeii, bolti rotunde pictate in culori vii, apeducte si fantani, oameni si viata frematand…Si sunt recunoscatoare ca am putut pasi pe urmele pasilor lor.

Vaticanul, cu Basilica Sf.Petru, muzeele, Capela Sixtina si Castelul Sant Angelo. Am vizitat tot, si am fost impresionata de maretia si bogatia Bisericii Catolice, asa cum cred ca ar fi orice muritor de rand. Kilometri intregi de sali aurite pline cu picturi si ticsite cu statui din marmura nu pot egala insa frescele lui Michelangelo de pe peretii micutei Capele Sixtine, de o elocventa si o sensibilitate cutremuratoare. Despre Pieta v-am mai spus si am ramas fara cuvinte.

Trastevere – “de dincolo de Tibru” – este un cartier roman autentic, cu stradute inguste pavate cu piatra de rau, unde oamenii isi duc existenta intr-un mod inca nealterat de turismul modern, care are tendinta de a cosmetiza totul uneori peste masura. Aici am gasit case cu tencuiala veche, cu sarme de rufe agatate in exterior, taverne, cafenele si magazine de antichitati. Zona are un farmec aparte, care pe mine m-a vrajit.

Colina Ianuculum si Gradina Botanica, situate deasupra Tibrului, in continuarea zonei Trastevere. Am descoperit aceste locuri cautand un restaurant recomandat in ghidul meu turistic – Antico Arco – o minunatie de restaurant, cu stele Michelin si tot ce-i trebuie. Insa restaurantul s-a lasat gasit mai greu si asa am colindat aceasta zona si ne-a placut. Iar a doua zi am revenit ca sa vizitam Gradina Botanica.

Biserica San Pietro in Vincoli – sau “a celor doua lanturi”, de la lanturile cu care a fost incatusat Sf.Petru si care sunt expuse aici - este o biserica micuta si modesta, ascunsa undeva in Cartierul Esquilin, langa Colosseum. Am vizitat-o exclusiv pentru statuia lui Moise sculptata de Michelangelo. Moise, alaturi de alte 40 de statui, trebuia sa impobobeasca mormantul Papei Iulius II. Lucrarea a ramas neterminata, din ea Michelangelo a apucat sa mai sculpteze partial doar Sclavii, expusi acum la Paris si Florenta. Insa Moise, cu infatisarea lui fioroasa, este impresionant. Marmura translucida de Carrara este lucrata cu asa o maiestie ca ai impresia ca prin vene curge sange, iar toracele urmeaza ritmul regulat al respiratiei.

Fontana di Trevi, ascunsa intr-o mica piateta aglomerata, promite tuturor, in schimbul unui banut, intoarcerea la Roma. Pe langa faptul ca este foarte frumoasa, este si fermecata. Am trecut in mare viteza pe langa ea ziua, cand era prea multa lume si prea cald, si am revenit seara.

Acestea sunt doar cateva dintre lucrurile vazute si vizitate. Roma mi-a aratat cum un oras poate renaste la propriu din propriile ruine, cum arta merita si trebuie pusa in valoare pentru a incanta ochiul si bucura sufletul, cum vechiul si noul pot sta laolalta intr-un mod firesc si elegant, cum spiritul latin al romanilor insufleteste strazile. Si nu v-am spus inca nimic despre experientele culinare din aceasta vacanta. Poate alta data…