Poveste de dragoste
In week-end-ul asta Marty al nostru a primit vizita unei domnisoare Westy, o catelusa draguta pe nume Duffy. Mare dragoste, cu plimbari lungi prin gradina, la umbra brazilor, cu soapte, imbratisari, harjoneli si plansete la despartire. La propriu.
Duffy a stat la noi de sambata pana duminica, lasata de stapana ei cu scopul de a face puiuti cu Marty al nostru. Marty insa, baiat finut, a vrut mai intai sa o cunoasca. Si asa, in fata ochilor nostri s-a petrecut una dintre cele mai dragute povesti de dragoste. Doua zile au fost nedespartiti, unde mergea unul era si celalalt, cand ea se culca el se culca alaturi, cand pe ea a latrat-o cateaua maidaneza de la poarta el a sarit sa o apere, cu toate ca maidaneza este “prietena” lui mai veche de peste grad…
Si cea mai emotionanta scena s-a petrecut cand stapana lui Duffy a venit sa o ia. Duffy nu prea a vrut sa plece si a luat-o in brate, si a stat asa cu ea cateva minute pana cand au urcat in masina, Marty al meu sarea innebunit si plangea in spatele gardului, se dadea inapoi, se uita in ochii mei si din nou sarea la gard. Apoi au urcat in masina si au plecat incet. Cat a tinut curtea noastra, vreo 50 de metri, pana ca masina sa dispara, Marty a alergat pe langa gard latrand si plangand de mi se rupea inima. (Bunica mea, martora la aceasta scena, a plecat in gradina stergandu-si pe furis o lacrima.) Si dupa ce nu a mai vazut masina, Marty a venit la mine si din priviri si scancet am inteles cat de tare suferea. Nu stiu ce drama s-a petrecut si in masina care a plecat!
L-am bagat in casa, unde a mai plans cateva minute, cautand si mirosind dupa catelusa lui. A vrut afara apoi, unde a cautat-o peste tot. Se uita in ochii mei si imi cerea sa o cautam impreuna. Era trist, iar eu i-am inteles foarte bine tristetea. Oricine a iubit ar intelege. Seara s-a culcat fara sa se joace, iar dimineata devreme a vrut afara si a mai mirosit o data toata curtea, pe acolo pe unde a fost ea. Nu a mancat pana dupa-amiaza.
Acum insa pare sa isi fi revenit. Cand am venit seara acasa, ne-a intampinat vesel. A mancat, l-am dat afara si am observat ca a incetat cautarile. Doar din cand in cand priveste in ochii mei si eu stiu ce vrea. Dar o sa treaca.
Nu am crezut ca dragostea intre doi catei poate lua o forma atat de pura si frumoasa. Probabil asa se intampla si cu vrabiile, gugustiucii, fluturii, caii… Trebuie doar sa acordam o clipa si sa observam. Povesti de viata se intampla zilnic sub ochii nostri si uneori sunt atat de frumoase!
Alte Articole
-
Maramures – O fila de povestePostat: 8 Dec, 2011
-
Marty, puisorul nostruPostat: 17 Ian, 2012
12 Comentarii
Lasă un răspuns către andreea Anulează răspuns
Tags
Share This
Cateodata ma surprind si pe mine pisicile mele cu sentimentele si modul lor de manifestare…poate ca ceea ce credem ca e doar uman nu e atat de uman pana la urma..
Eu chiar cred ca toate vietuitoarele au sentimente. Toate! Iar noi, daca ignoram asta, facem o greseala enorma. As vrea sa pot schimba mentalitatea vecinilor mei de aici, de la tara, care lasa cainele legat toata viata lui cu un lant de 1m, care iau vitelul de la mama imediat ce s-a nascut, care lasa magarul legat de un par in soare la 40 grade C… Macar la doi-trei si as fi multumita. Insa daca vorbesc cuiva despre asta aici, cred ca sunt nebuna. Asa nu au inteles nici faptul ca nu am lasat sa moara de foame trei caini care au fost abandonati in fata curtii mele si i-am hranit si ii hranesc si acum. Si asta ii deranjeaza – ca daca ii hranesti, trebuie sa ii legi de gard sau sa ii bagi in curte. Sunt caini buni si cuminti, mentalitatea lor este de vina. Vocifereaza ei intre ei, niciodata nu ne-au spus nimic in fata. Ameninta ca ii otravesc… Ei oare inteleg ce inseamna sa mori otravit? Scuze, am spus si eu ce aveam pe suflet !
induiosator de-a dreptul. mi-au dat si mie lacrimile si m-am gandit cat de nedrept a fost pentru el sa i se ia iubita, fara ca el sa poata face nimic si fara sa poata primi ajutor nici de la cea in care are incredere deplina. asa e si in viata oamenilor.
Nu-i asa? A doua zi ne-a sunat mama catelusei, sa ne invite sa il las pe Marty o zi la ea. Dar nu am avut inima sa il duc si sa traiasca iar aceeasi dezamagire si durere la despartire. Nu stiu daca am facut bine sau rau, dar din pacate a trebuit tot eu sa iau o decizie. Probabil Marty ar fi ales altfel…
Buna,
Eu am acasa 4 caini. Se inteleg minunat. Poate ar trebui sa-i luati si lui o prietena sa nu se mai simta prea singur. E adevarat, va are pe voi cei care-l iubiti, dar o prietena de seama lui cred ca nu i-ar displacea.
Cu drag,
Mirela
Da, ne-am gandit si noi la aceasta posibilitate, insa vreau, atunci cand o sa faca Marty pui (nu el, ea) sa ne oprim si noi unul. Speram sa semene cu el. Deocamdata nu a facut, poate la anu’.
Pura, pura, dar sa speram ca nu o fi fost si platonica si ca rodul sau roadele iubirii ii vor alina mamei dorul de iubit
.
Din pacate cred ca a fost platonica, sau cel putin noi nu am vazut nimic. Cred ca doar s-au cunoscut. Poate alta data.
Ce frumos:) noi am avut doi westy..baiatul era batranel (15) ani..si s-a dus..este ingropat in curte,am plantat flori acolo,fetita are 5 ani..mai avem un ciobanesc carpatin si un cane corso (luat in dorul baiatului de westy) si ii iubim ca pe copii nostril.Avem o fetita (baietoasa)
) sperm sa ne marim familia cat de curand..Of..imi place asa mult pe blogul tau..in loc sa invat:D stau si citesc
Aveti o familie frumoasa, sa va traiasca! Si noi avem o slabiciune pentru aceasta rasa, si imi doresc mult un pui de la Marty. Dar nu stiu daca vom avea, deoarece este destul de greu sa gasim fetite la fel ca el. Ma gandesc cu groaza ca anii trec atat de repede si candva va trebui sa ne despartim de Marty. Am mai avut caini si stiu ca acest moment este inevitabil. Ceea ce trebuie sa facem este sa le oferim o viata cat mai frumoasa, chiar daca este atat de scurta. Va salut cu drag pe toti 5! (Sau sunteti mai multi?)
Ah..nu s-a inteles nimic.
o mamaica si 5 pui,rate,bibilici,gaini..cocos..:) ne-am mutat de curand din Bucuresti si incercam sa ne adaptam la noua viata..
deci,eu sunt Maria..avem o fetita,bubu..adica Paula Anastasia:)
avem asa: trei catei o fetita de westy o fetita de mioritic si un baiat de cane corso,avem 6 pisici
… Deci sunteti…13! Revin – va salut cu drag pe toti 13! Noua viata, chiar daca va pare mai grea la inceput, o sa va placa din ce in ce mai mult, si in curand nu veti concepe altfel. Spor in toate si incercati sa le luati pe rand. Una cate una.