Peisaj dobrogean de vara

27 Iul, 2013 by Andreea

Cam asa arata peisajele din zona mea acum, asa arata drumul meu spre casa. Floarea soarelui, porumb, campuri intregi arate si pregatite pentru insamantarea de toamna, baloti aurii de paie lasate la uscat. Bogatie. Este unul dintre cuvintele care imi vin in minte cand privesc in zare. Nu ma ocup cu agricultura, dar gasesc o placere imensa sa privesc campurile roditoare, chiar daca nu sunt ale mele.
Dar nu am gandit asa mereu.
Acum cativa ani buni, in timpul unei vacante in Maramures (cea despre care fac referire intr-o alta postare, aici), vorbind cu gazdele care ne-au poftit la masa lor si laudand peisajul care mi se parea mie de poveste, cu dealuri verzi pline cu capite de fan, vacute, vai udate de parauri limpezi…, ei mi-au spus: “Peisajul vostru, pe care il vedeam din tren venind spre Constanta, il invidiem noi. Campurile bogate cu grau, porumb, asta este frumos.”  Mie asta mi se parea urat – terenul plat, lanuri cat vezi cu ochii, soare arzator. Pana atunci. Acea simpla conversatie mi-a schimbat parerea si am inceput sa caut si sa vad frumusetea.
Si exista, pe cuvant. Floarea soarelui – albastrul cerului – soare – bogatie – simplitate.
Va arat si voua frumusetea  simpla a unui camp dobrogean.

Alte Articole