Marsilia, un oras plin de viata

10 Mar, 2012 by Andreea

Dupa ce am fost prima data in Marsilia (Marseille, cum zic francezii) am spus: Asta este un oras care fie iti place, fie nu iti place. Este un oras pe care nu pot sa il recomand tuturor, asa cum o fac, de exemplu, cu Praga. Pentru ca are plusuri si minusuri si tine de felul cum fiecare il percepe. Noua ne-a placut mult.
Am fost o data si am stat cateva zile, apoi inca o data doar in trecere. In primul rand, impresia cea mai puternica pe care mi-a lasat-o a fost de oras efervescent, tanar ca spirit (asta in ciuda istoriei sale vechi), agitat si captivant. Prima data Marsilia m-a luat si m-a invartit ca intr-un carusel, apoi, dupa o clipa de relaxare pe o terasa din port, am inteles ritmul si mi-am coordonat bataile inimii dupa cele ale orasului. Am indragit Marsilia foarte tare si sper ca in viitor sa mai poposesc pentru cateva zile in acest oras.

Este un oras plin de istorie, lucru care se vede la tot pasul, dar in acelasi timp plin de viata, in mare parte datorita numerosilor emigranti care il numesc acum “casa”, a numerosilor tineri “liberi” si frumosi care ii strabat stazile, a valurilor marii care parca aduc un plus de agitatie in acest oras deja agitat. Un oras autentic, necizelat pentru turisti. Un oras care apartine locuitorilor lui.

Portul turistic (Vieux Port) este foarte frumos, inconjurat pe toate partile de promenada si de terase care te imbie la ora pranzului cu fructe de mare proaspete si peste. Aici, la o astfel de terasa, care lasa de dorit la capitolul curatenie, am mancat cele mai bune midii din viata mea. Le servesc in niste oale smaltuite in al carui capac pui cochiliile ramase. Te mozolesti rau, insa merita. Sunt cumparate zilnic din piata de peste care se desfasoara in port in fiecare dimineata. Incredibil de proaspete si de gustoase.
Trebuie sa tii cont de faptul ca in Marsilia restaurantele si terasele care servesc mancare se inchid dupa ora 14.00 si se redeschid seara, la 19.00; iar daca ajungi vreodata acolo incearca Boullabaisse – o supa groasa de peste, preparata traditional din cinci feluri diferite de peste si care se serveste cu felii prajite de paine unse cu sos de usturoi.

Ne-am rasfatat si ne-am cazat la Sofitel, am avut o camera imensa cu vedere spre port – cea mai frumoasa camera de hotel in care am stat vreodata! Dimineata priveam de la geam barcile de pescari care se intorceau pline de peste, iar seara un apus de soare care transforma intregul oras intr-o mare de roz-violaceu.

Am vizitat mai multe biserici, doua insule aflate in apropiere, o expozitie de pictura, insa cel mai mult mi-a placut spectacolul strazii.
Strazi pietonale, cladiri cu arhitectura deosebita, unele renovate, altele nu, bulevarde intregi cu magazine, sarme de rufe atarnate in afara geamurilor, tineri galagiosi, vaporase care pleaca incontinuu din port, barci care descarca peste dimineata, mistralul care bate neindurator, plaje, terase, Boullabaisse, miros de mare…