Barcelona lui Gaudi
Barcelona eu asa o vad – a lui Gaudi. Fara el, imi inchipui un oras mult mai sarac. Nu stiu exact ce a insemnat el pentru Barcelona la vremea la care a existat, insa acum orasul se identificat cu geniul lui creator si oriunde mergi gasesti urme ale trecerii lui pe aici – Sagrada Familia, Casa Calvet, Casa Mila, Casa Batllo sau Parcul Guell.
M-a frapat un pic la Barcelona melanjul (uneori nefericit, mi s-a parut mie), intre vechi si nou, intre modern si clasic. Unele elemente mi s-au parut frapante, iesind din context intr-un mod strident – si aici ma refer in special la arhitectura. Nevoia barcelonezilor de a fi moderni “no metter what” a daunat, cred eu. Am vazut alte orase unde acest mix era natural, aici mi s-a parut un pic fortat. Nu ma intelegeti gresit, mi-a placut Barcelona per ansamblu si as mai merge acolo cu o alta ocazie, insa nu s-a lipit de sufletul meu asa cum au facut-o alte orase.
Cu Gaudi insa este alta poveste. El mi s-a parut in acelasi timp si nou si vechi, si modern si traditional, intr-un stil fericit, care m-a facut sa visez si sa ma intreb. Asta este extraordinar la el – puterea care razbate dincolo de ziduri si de forme si care respira si exista alaturi de tine. Ca intr-un vis. Un vis ca o poveste – cu dragoni, casute de turta dulce, turnuri si creneluri unduitoare, culoare si forme diforme.
Cel mai mult m-a impresionat, normal, Sagrada Familia. Este unul dintre lucrurile pe care nu pot sa le descriu in cuvinte, pentru ca experienta nu a fost doar vizuala, ci mult mai mult. La exterior arata asa cum o stim cu totii, cum am vazut-o adesea la televizor sau in ghidurile turistice. Adevarata experienta incepe insa in interiorul ei. M-am simtit ca si cum am patruns intr-un templu inchinat omului si dumnezeirii. Si cum cuvintele sunt prea sarace, va las sa priviti.
O alta creatie a lui Gaudi este Casa Mila, proiectata si construita ca un complex de locuinte, destinatie care s-a pastrat in parte pana astazi. Totusi, este permis accesul la un etaj al cladirii, in curtea interioara si pe terasa absolut minunata a acesteia. Inspirata din valurile marii, intreaga constructie poarta mesaje marine. Ceea ce este foarte interesant este faptul ca nu are nici o linie dreapta si nici un unghi drept – totul este desenat in linii curbe si unduioase.
Parcul Guell a fost conceput initial ca un ansamblu rezidential pentru bogatii vremii. Proiectul nu a a vut succes si din cele 60 de case care trebuiau construite s-au construit doar trei. Una dintre ele a apartinul lui Gaudi si i-a fost locuinta timp de 20 de ani. In acest parc, Gaudi foloseste intens tehnica “trencais”, care presupune lipirea unor bucati de ceramica sau faianta in vederea realizarii unui colaj multicolor. Se spune ca Gaudi isi trimetea muncitorii prin tot orasul ca sa aduca in parc toate cioburile, farfuriile si placile de faianta gasite pe alte santiere.
Astazi parcul Guell apartine municipalitatii, fapt care cred ca ii dauneaza, deoarece accesul este liber si parcul mi s-a parut cam neintretinut.
Casa Batlo mi-a placut mie foarte mult, mai ales ca am vizitat-o seara-tarziu, inainte de a se inchide, si din acest motiv eram in casa doar noi doi. Am putut sa o vizitam in liniste si sa ne bucuram de ea.
Casa Batlo a apartinut familiei cu acelasi nume, iar in proiectarea ei, Gaudi s-a folosit de legenda Sfantului Gheorghe si a balaurului. In structura casei se vede spatele arcuit al balaurului, oasele si solzii lui. In interior, aceleasi forme unduitoare, pereti curbi, scari serpuitoare, vitralii si bucati de faianta care amintesc de lumea marina. M-am intrebat – oare ce fel de viata ducea aceasta familie in casa lor ca o poveste? Imi inchipui multa veselie.
Asa vad eu Barcelona, asa il vad eu pe Gaudi. Impreuna pentru totdeauna.
Superb oras!Cand l-am vizitat nu mai tin minte din ce motiv nu am putut intra in Sagrada Familia dar acum cu pozele tale am ocazia sa vad interiorul catedralei!Dar de afara arata foarte frumos si impunator.Sa nu mai spunem de Parcul Guell si de mozaicuri…m-as reintoarce oricand cu placere la Barcelona!:)
Am spus si noi ca trebuie sa ne reintoarcem cand va fi gata catedrala, am inteles ca se va intampla peste cativa ani. Anuntul a fost facut inaintea crizei, deci nu stiu. Oricum, data viitoare vom merge la inceputul verii sau toamna-devreme. Noi am fost in martie, la inceput, si a fost cam frig. Ar fi fost frumos sa mergem si la plaja, sau sa stam sa lenevim pe terase, la soare… Data viitoare.
Eu am fost in octombrie, dar au trecut ceva ani de-atunci … Catedrala e fantastica, da Si tot restul … mai ales La Boqueria. Ne-am intors cu valiza plina de fructe exotice si ciuperci uscate
Piata aia ne-a impresionat si pe noi, nu ne venea sa mai plecam de acolo. Eram ca la muzeu. Deci si voi va intoarceti din vacante plini de mancare? Nu sunteti singurii, si noi luam ulei de masline, otet balsamic, trufe, vanilie, etc…Iar acasa asa de bine ma simt cand mai desfac cate ceva adus de departe.
Mereu venim cu ceva comestibil dupa noi In piata aia ne-am dus de doua ori, de fapt a fost ultima oprire inainte de aeroport
Am uitat sa-ti spun, ca admir ce bine ti-au reusit pozele in spatiile inchise si pe timp de noapte. Lumina si umbrele-s exceptionale !
Multumesc pentru complimente! Pietele sunt mereu pe lista de “obiective” neaparat de vazut. Iar cea din Barcelona se afla cred, printre primele in Top. Inteleg perfect de ce ati mers de doua ori
Nu stiu de ce, dar am tot evitat Barcelona, desi am avut nenumarate ocazii sa o vizitez.
Nu sunt fana Gaudi, dar operele lui sunt embleme ale orasului
Poate vei profita de urmatoarea ocazie si vei merge. Adica, este un oras care trebuie vazut. Eu nu am aratat, insa am vizitat multe locuri frumoase in Barcelona. Cunosc persoane care au indragit orasul mai tare decat mine, insa si eu recunosc ca este deosebit. Daca vei merge vreodata, te sfatuiesc sa mergi prin mai-iunie sau septembrie, cand este cald, dar nu exagerat.
Eheheh, tocmai am vizitat-o in octombrie……Barcelona, si pe mine m-a “provocat” la joaca, am de gand sa folosesc trencadis la jardiniere si alte obiecte decorative in mica mea gradina si terasa. Gaudi e unic, dar unele obiective turistice din ghiduri mi s-au parut supraevaluate.
Ai dreptate, asa mi s-a parut si mie Barcelona. Am avut asteptari mari si in unele privinte m-a dezamagit. Dar per total mi-a placut. I-as mai da o sansa peste cativa ani.
Sotul meu a fost in Barcelona si mi-a adus albume. Mie Gaudi mi se pare straniu; Art Nouveau a avut cea mai ciudata manifestare in Spania.
Dar imi place si as vrea sa vad “pe viu” operele lui.
Pai daca sotul tau cunoaste orasul, vizita va fi cu atat mai frumoasa. Vei avea ghid personal.