Florenta, orasul de pe Arno
Florenta, sau Firenze – cum ii spun italienii, este unul dintre cele mai frumoase orase vizitate de mine. Un oras-muzeu care isi imparte frumusetea cu trecatorul intr-un mod altruist, fara sa ceara parca nimic in schimb.
La orice pas, la orice colt, Florenta isi etaleaza capodoperele. Este locul unde au creat Donatello, Botticelli si Michelangelo, dar si Dante, Ghiberti sau Giotto.
“Crema” artei italiene patronata cu intelepciune si dragoste pentru frumos de familia Medici, care si-a pus amprenta asupra Florentei, a intregii Italii si a Europei, dand de-a lungul timpului regi, bancheri, regine, papi sau cardinali. Palate regale, galerii de arta, piatete, toate arata bogatia si influenta de care s-a bucurat acest oras.
Si cum Michelangelo isi are un loc aparte in sufletul meu, aici, acasa la el, am avut ocazia sa il admir pe David si sa imi inchipui fuga de acasa a copilului Michelangelo pe strazile pavate cu piatra ale orasului catre santierele de pietrari, unde isi facuse numerosi prieteni. Despre el, singur spunea ca este pietrar, nu sculptor, cum il numeau altii.
Si cum arta parca nu era de ajuns, Florenta a fost binecuvantata si cu o asezare ideala intre dealurile toscane, pe malul raului Arno. Raul taie orasul in doua, iar in trecut, pe unul dintre maluri isi aveau resedinta bogatii vremii, iar pe celalalt (denumit de localnici Oltrarno), mestesugarii si artizanii. In prezent, ambele isi au frumusetea lor, intr-o parte palatele grandioase si in cealalta stradutele inguste cu magazine si ateliere pastrate ca odinioara.
Podurile care trec peste rau dau un farmec aparte orasului, iar apusul roz-auriu de peste oras este cel mai bine de observat de pe unul dintre ele. Dintre toate, cel mai cunoscut si vizitat de toti turistii Florentei este Ponte Vecchio, care, pe langa rolul practic de trecere peste rau, adaposteste in prezent 49 de ateliere de bijutieri. Podul in sine mie mi s-a parut ca o mica bijuterie.
Si daca nu v-am convins pana acum de frumusetea Florentei, va spun ca pe langa toate acestea, gastronomia orasului si vinurile toscane intregesc peisajul. Nu o sa uit niciodata o masa anume servita intr-un restaurant pe malul raului, cu tartine cu trufe si paste cu fructe de mare. O experienta minunata traita intr-o companie placuta.
Sunt multe de spus despre Florenta. M-am trezit scriind si probabil daca le-as lua la rand as mai scrie cateva ore bune. As scrie despre muzeele ticsite cu opere celebre, despre palatele florentinilor, despre Dom, biserici, piete sau magazine. Nu vreau sa va plictisesc, asa ca va las sa il descoperiti singuri, din fotografiile mele. Sper sa va placa.
Alte Articole
-
Perugia, un orasel romanticPostat: 9 Apr, 2013
13 Comentarii
Trackbacks/Pingbacks
- Vacanta in Italia cu familia – Partea I – Florenta si Toscana - […] bun, doua lucruri care au facut sederea noastra aici si mai frumoasa. Am mai scris despre Florenta aici , …
Comenteaza Articolul
Tags
Share This
Bine ai revenit si Hristos a inviat!Intr-adevar,asa cum ai spus si tu Florenta e un oras-muzeu unde la fiecare pas vezi ceva impresionant.Mi-a placut in mod special poza cu porbumbelul si raul in fundal dar si cea alaturata cu podurile peste Arno.:)De Inviere ai fost la Domul din Florenta?:)
Adevarat a Inviat! Bine te-am regasit, Marc! Ar fi fost frumos sa plec in vacanta zilele astea, insa lipsa mea nu se datoreaza unei vacante – sau cel putin nu a vacantei mele. Eu lucrez in turism, mai exact in turismul de litoral, si a fost agitatie mare cu 1 mai si Pastele. M-am ocupat de vacantele altora, dar e frumos si asa. Florenta am vizitat-o de doua ori, fotografiile si impresiile sunt pastrate de ceva vreme. Unele in calculator, altele in minte. Dar as reveni oricand in Florenta pentru ca stiu ca nu am vizitat din ea decat o mica parte.
Fain orasul, dar NU e de vazut in august! Am murit acum 2 ani intepata de stoluri de tantari. Cu toate cremele m-au vanat astia de am ajuns la urgente. Am mai fost toamna si a fost mult mai potrivit.
)
In rest orasul e o bijuterie, am vanat toate muzeele ce contineau operele lui Michelangelo (am eu o fixatie cu omul asta
Deci au si ei tantari !?! Probabil din cauza raului. Si eu am fost de 2 ori, tot toamna, in septembrie si octombrie. Totusi cand am fost in octombrie, la sfarsitul lunii, era cam frig. Aceeasi fixatie o am si eu, cu Michelangelo. Ai citit cartea despre viata lui (excelent scrisa) – Agonie si extaz?
Daaa, inainte de liceu (cred). Super cartea, intr-adevar.
O sa te bombardez cu intrebari inainte de a ajunge acolo. Cred ca nu mi-ar ajunge o luna ca sa vad tot ce mi-as dori … Ati fost in toamna ? Parca ati stat undeva pe-aproape, dar nu la Florenta. Eu ma gandesc, sa inchiriem o masina acolo pentru cateva zile, ca sa ajungem prin imprejurimi, dar nu-i exclus sa mergem cu masina noastra … Planuri
Te astept cu drag. Noi am vizitat de doua ori Florenta – intr-o vacanta ne-am cazat in centrul orasului, si in alta in Radda di Chianti si de aici am vizitat toata Toscana si Florenta, bineinteles – Stiai tu ceva. Daca ar fi sa iti dau un sfat, te-as sfatui sa va cazati intr-un orasel mai mic si sa vizitati de acolo toata Toscana, eventual cu inca 2-3 nopti suplimentare in Florenta. Noua ne-a placut foarte tare San Gimignano, este superb. Oricum, o sa va trebuiasca masina. De acasa cred ca faceti pe drum doua zile. Si drumul e frumos, si pana la urma face parte din vacanta, nu?
Noi am fost toamna, cred ca voi programati vacanta asta vara. Oricum va fi frumos. Si eu planuiesc vacanta de toamna, ca ce alt lucru mai bun am de facut?
Eu vreau sa ajung acolo primavara, trebuie sa vad splendidele gradini cu irisi, cei mai frumosi irisi din Italia si floarea simbol a florentinilor. Daca mergem cu masina, urcam pe ferry-boat seara la Egumenitsa si a doua zi ajungem in Italia, la Ancona. Asa e cel mai simplu si nu se pierd multe ore pe drum.
Cred ca este frumos si primavara, dar ai grija sa nu fie frig – in Toscana primavara temperaturile cred ca sunt un pic mai mici ca la noi. Daca aveti varianta cu ferry-boat – este super, nu m-am gandit la asta. Chiar se merita sa mergeti cu masina proprie.
Hristos a inviat! Este superb! Atat de bine intretinute si puse in valoare cladirile vechi. Ma intreb de ce ale noastre nu sunt valorificate?
Adevarat a Inviat! Este un oras frumos, dar pe langa faptul ca este bine intretinut, are si ce sa intretina. Istoria lor este mult diferita de a noastra, si pana la urma si calitatea oamenilor difera. Noi in Constanta avem zona veche a orasului intr-o paragina de nedescris, si avem promisiuni de la primarul nostru Mazare de vreo 12 ani ca se va reface si in curand nu vor mai avea ce reface, ca au cazut multe dintre cladiri…Dar oamenii il voteaza in continuare pentru cele cateva pachete de ulei si orez pe care le primesc in fiecare an si pentru felul in care se maimutareste la tv, fara sa inteleaga ce este important pentru acest oras si bunastarea lui. Scuze, m-am cam “aprins”. Cred ca fiecare dintre noi are cam aceleasi probleme, aici, prin aceasta tara.
Ciao. Mi-a placut aceasta succinta prezentare a acestui oras minunat. Despre Firenze se poate de scris la nesfarsit. Locuiesc in acest oras de 5 ani. Deoarece nu am prea mult timp liber pentru a vedea toate comorile pastrate cu sfintenie de catre florentini, totusi, de fiecare data, cand am posibilitatea, ma opresc pentru a admira frumusetea oferita tuturor celor ce au ochi pentru a o vedea. Dar tin sa mentionez ca acest oras impresioneaza mai mult turistii decat localnici. Bastinasii se deosebesc de ceilalti italieni si prin caracterul lor. Sunt orgoliosi de tezaurul cel detin. Florenta e considerata unica localitate, unde se vorbeste corect italiana. (Dar au si dialecul lor specific zonei) Deci, vorbind in linii generale, ramane a fi considerata leaganul culturii europene. Totusi florentinii sunt foarte rezervati si conservatisti. E dificil a lega o prietenie. Sunt mult mai deschisi la suflet italienii din alte regiuni. Nu e doar parerea mea. O zic insisi italienii. La fel citisem un astfel de comentariu intr-o carte despre dinastia Medici. Si ceea ce m-a impresionat foarte mult e ca multi localnici nici nu prea cunosc capodoperile vizitate de numarul impresionant de turisti veniti de peste mari si tari. E un fenomen intalnit peste tot. Astfel se explica si lipsa de cunostinte despre valorile culturale pe care le avem la noi acasa. Daca s-ar dezvolta turismul, atunci cu siguranta cei de la conducere vor da mult mai multa importanta problemelor legate de patrimoniul national: valorificare, conservare, promovare etc. Foarte frumoase imagini. Complimente!
Ciao, Margo! Ma bucur de cunostinta! Nu am stiut ca articolul meu va fi citit vreodata de un florentin, chiar si “infiat”, cum esti tu. Traiesti intr-un loc minunat, felicitari. Nu stiu daca ai ales tu locul sau el te-a ales pe tine, insa esti norocoasa. Despre Florenta si florentini am vazut si filme, am citit si carti. Puterea pe care au detinut-o candva este firesc sa fi modelat si caracterul populatiei. Mie felul lor (vostru) de a fi mi-a placut, lumea mi-a dat impresia ca isi duce viata intr-un mod civilizat si elegant, ingonand gloatele de turisti care strabat centrul in lung si in lat. Fiecare cu treaba lui – localnicii cu viata lor, turistii cu vacanta lor. Acelasi gen de oameni am intalnit si in Bologna. Personal imi place mai mult atmosfera asta decat cea de pe Coasta Ligurica, de exemplu. Se potriveste mai mult felului meu de a fi.
Ma bucur ca ti-a placut relatarea mea. Iti doresc o vara frumoasa, cu mult timp liber, cu plimbari prin gradinile Florentei, cu pauze de cafea pe terase… Cu drag, de pe meleaguri dobrogene, Andreea.